De ce există ß, đ, ł pe tastatura „românească”? După o discuție cu Cristian Secară am aflat următoarele: în anul 2003 când s-a revizuit standardul s-a luat o listă cu toate minoritățile care aveau reprezentare parlamentară și s-au pus pe tastatură toate acele litere / taste moarte care pot produce literele specifice acelor limbi (Germană – ß, Sârbă – đ, Poloneză – ł etc).

Trei ani mai târziu ordinul 414 al ministrului comunicației și tehnologiei informației din 25 septembrie 2006, publicat în monitorul oficial nr. 842 din data de 11 octombrie 2006 menționează:

Art. 7. – Sistemele electronice care folosesc tastatura românească prevăzută la art. 4 trebuie să permită generarea caracterelor grafice aparținând seturilor de caractere ale limbilor minorităților etnice naționale cu reprezentare parlamentară, aplicabil pentru limbile care folosesc alfabetul latin, pentru scrierea ocazională a unor nume de persoane, străzi, sau localități în limbile acestor minorități.

Mai jos am pus o poză făcută în Brașov anul acesta (Str. Johann Gött):

Dar cine a fost Johann Gött?

Wikipedia face o referință la un articol publicat de Bianca Purice în revista Țara Bârsei.

Mai jos avem partea despre Johann Gött:

Către sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul celui de-al XVII-lea, activitatea tipografică din spațiul românesc a cunoscut o perioadă de stagnare, perioadă care a caracterizat și istoria Transilvaniei. Începând cu anul 1636, tipografia honteriană și-a reluat activitatea cu unele lucrări în limba germană și latină, sub conducerea noului deținător, Michael Hermann (1602-1660). Ulterior, tipografia s-a aflat în posesia mai multor proprietari pentru ca, la 1834, să fie cumpărată de tânărul tipograf Johann Gött (1810-1888).

Născut la data de 10 decembrie 1810, la Wehrheim (la vreo 25 km nord-vest de Frankfurt am Main), învață meseria de tipograf în acest din urmă oraș, pentru ca, înainte de împlinirea vârstei de 20 de ani, să plece în „obișnuita călătorie de calfă, pentru a-și perfecționa cunoștințele profesionale”. Astfel, poposește în orașe precum: Berlin, Breslau, Viena, Trieste, Pesta, Sibiu, București și, în cele din urmă, la Brașov. În anul 1832 se angajează în tipografia Schobeln, succesoarea tipografiei lui Honterus, ce-și avea sediul pe strada Vămii nr. 10. Un an mai târziu, în 1833, editează lucrările pentru prima dată cu mențiunea „cu literele lui Johann Gött”, iar la 10 ianuarie 1834 cumpără tipografia pentru suma de 3333 taleri. La doar câteva zile după cumpărarea tipografiei, Johann Gött cere Magistratului orașului aprobarea publicării unui ziar săptămânal, cerere ce va fi acceptată de Guberniul Transilvaniei la 30 decembrie 1834 (cu sosire la Brașov pe 2 februarie 1835). Condiția apariției acestui săptămânal era ca textele să fie prezentate în prealabil Comisiei filiale de cenzurare a cărților din Brașov, iar câte un exemplar să fie trimis Cancelariei Aulice Transilvane de la Viena.

În tipografia lui Gött au apărut, între anii 1836 și 1838, primele ziare germane și maghiare locale: „Siebenbürger Wochenblatt” (24 mai 1837-22 martie 1849) și „Erdelyi Hirlap” (1 decembrie 1837-26 decembrie 1839). Totodată, aici se tipăresc periodicele românești: „Foaia Duminecii” (2 ianuarie-25 decembrie 1837), „Foaia literară” (1-24 ianuarie 1838), precum și primul ziar politic al românilor din Transilvania, „Gazeta de Transilvania” (12 martie 1838), cu suplimentul literar „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (12 iulie 1838).

Dintr-un alt articol publicat de Gernot Nussbächer în revista Țara Bârsei aflăm:

Prin Hotărârea nr. 291, din 8 noiembrie 1990, a Primăriei municipiului Brașov, fosta strada Cooperației din centrul orașului Brașov, care face legătura între străzile Apollonia Hirscher și Nicolae Bălcescu, a primit numele „Johann Gött”, fiind și astfel recunoscute, și într-un mod frumos pentru orașul Brașov, meritele acestui om deosebit.

Din păcate atât Google Maps, HERE Maps și Open Street Maps prezintă numele străzii ca Johann Gott. Hotelul de la capătul stăzii se numește tot „Gott” și nu „Gött” sau cel puțin „Goett”.

Cu ajutorul tastaturii românești funcționarii publici sau oricare alte persoane ar putea scrie foarte ușor „ö”, și astfel scriind corect numele lui Johann Gött, folosind combinația AltGr + - (pentr «¨») și apoi o pentru a pune «¨» peste „o”, astfel generând „ö”! La fel pot fi generate și literele „ä” și „ü”.