Prima oară am încercat cu o tastatură DeLux chinezească, de data aceasta încerc cu o tastatură Cherry germană.
Dacă prima oară am folosit pentru strângerea susținătorilor un portal românesc – multifinantare.ro, de data aceasta am ales portalul Kickstarter.
Anul trecut am susținut un proiect românesc pe Kickstarter – Gibbous, un joc făcut în Transilvania. De aici mi-a venit idea de Kickstarter.
Diferența majoră dintre Kickstarter și Multifinanțare este faptul că Kickstarter o să ia banii doar dacă proiectul reușește, în cazul de față dacă se strânge suma necesară achiziționării tastaturilor.
A trebuit să scriu descrierea proiectului în limba engleză, altfel nu ar fi fost acceptat proiectul pe platforma Kickstarter.
Firma Keybo, distribuitorul oficial Cherry pentru „online”, poate produce tastaturi G83-6104/G83-6105 cu un aranjament la comandă! Comanda minimă este de 65 de doar bucăți!
Chinezii de la DeLux au avut comanda minimă de 1.000 de bucăți.
Spre deosebire de DeLux, firma Keybo nu dorește să muncească „degeaba” și să producă o mostră, decât dacă se dă o comandă.
Deoarece aranjamentul de tastatură Românească nu există în catalogul Keybo, el trebuie creat și această muncă duce la prețul de 26€ al unei tastaturi. Prețul nu include TVA-ul german.
Aceeași tastatură cu aranjament German costă începând cu 18€. Susținerea acestui proiect va duce la micșorarea prețului tastaturilor Cherry românești pe viitor!
Foarte mulți români au avut o experiență traumatizantă cu aranjamentul de tastatură românească QWERTZ, aranjament „moștenit” de la Microsoft.
Din cauza acestei experiențe negative există un blocaj mintal, și este greu ca să-i faci să încerce noua tastatură românească, tastatură standardizată de ASRO în 2004.
Mai jos avem o animație cu diferențele dintre aranjamentul QWERTZ moștenit de la Microsoft și aranjamentul Română standard QWERTY de la ASRO. Dă click pe animație pentru versiunea interactivă.
În 2004 ASRO a publicat o actualizare a aranjamentului de tastatură românească din 1998. Acest aranjament este prezent în sistemele de operare Windows Vista, 7, 8, 10, Mac OSX sau Linux.
Aranjamentul este bazat pe aranjamentul QWERTY american. Mai jos avem o animație cu diferențele dintre cele două. Dă click pe animație pentru versiunea interactivă.
Sistemul de operare Linux a venit cu un aranjament de tastatură românească asemănător aranjamentului US-Internațional.
Diacriticele nu se află singure pe taste ci sunt generate folosind tasta alt dreapta, tastă care este inscripționată AltGr (Alternative Graphics).
Diacriticele sunt generate astfel:
Pentru că Ă și  au aceeași literă de bază, s-a folosit litera Q pentru a genera Â.
Aranjamentul de tastatură Română Programatori, pe scurt RO-PRO, este bazat pe aranjamentul EN-US la care au fost adăugate elemente specifice pentru limba română și limbile minorităților naționale.
Mai jos avem o animație cu diferențele dintre EN-US și RO-PRO. Dă click pe animație pentru versiunea interactivă.
Se poate observa că tastatura RO-PRO poate înlocui toate tastaturile EN-US vândute pe piața românească fără probleme. Nimeni nu ar avea ceva de comentat, nu? Dar la comentat se găsește de fiecare dată cineva :smile:
Unul dintre puținii blogări care mi-au răspuns la email, mi-a scris următoarele:
Nu-i înţeleg utilitatea. Romanian programmers face același lucru pe orice tastatură.
Utilitatea acestei campanii este faptul că se aduce la cunoștința importatorilor de hardware din România existența tastaturii Română Programatori!
Nu toată lumea știe de existența aranjamentului RO-PRO. Dacă diacriticele sunt inscripționate pe tastatură o să ducă la întrebarea: oare cum pot să le folosesc?
O combinație de taste „moarte” este o combinație de taste care nu generează un caracter direct la apăsare, doar cât afectează următoarea tastă apăsată.
De exemplu dacă se apasă «AltGr+¨» și apoi «a» vom obține «ä».
Cu combinația de taste „moarte” se pot genera caracterele specifice limbilor:
Caracterul „mort” cerc «°» poate fi folosit în a genera și gradul Celsius °C sau Fahrenheit °F!
Caracterul „mort” sedilă «¸» poate fi folosit în generarea diacriticelor vechi cu sedilă ş si ţ.
Aranjamentele de tastatură Română Standard și Română Programatori vin cu Đ și Ł pentru a genera caracterele necesare limbilor Sârbo-Croate și Poloneze.
Recent am aflat că prezența lor pe tastatură este opțională. Susținătorii proiectului vor decide dacă tastaturile vor avea inscripționate Đ și Ł.
Același lucru este valabil și pentru simbolul Windows. Deoarece firma Microsoft România nu sponsorizează acest proiect, rămâne la latitudinea susținătorilor proiectului dacă vor să aibe alt simbol, sau o etichetă gen „Super”.
Promovarea unui proiect de multi finanțare nu este un lucru simplu. „Viralizarea” unei tastaturi românești nu este ușoară. Este greu de luptat cu ideile preconcepute și cu faptul că tastatura nu este totuși ieftină.
Proiectul poate fi susținut cu orice sumă, nu trebuie neapărat achiziționată o tastatură.
Tastaturile „orfane” vor fi donate unei instituții de învățământ din România. Tragerea la sorți va fi în direct pe „Kickstarter Live”.
Adrian Boioglu mi-a luat un interviu pentru TechVolution podcast:
În spiritul revistei de calculatoare iugoslave Računari din anii ‘90, am realizat și eu o poză de promovare:
Prima campanie de multi-finanțare a avut 17 susținători, care au contribuit 2,61% din suma necesară!
La data scrierii acestui articol pentru campania de pe Kickstarter s-au strâns 29 de susținători, care au contribuit 18,8% din suma necesară. Ar mai fi 15 zile până la „deadline”-ul de pe 24 Ianuarie.
Kickstarter oferă și statistici despre susținători. Este interesant de văzut câți susținători sunt din țară și câți din diaspora, respectiv topul orașelor! :smile:
Cu ajutorul vostru proiectul poate reuși :metal: Mulțumesc pentru susținere!
]]>Dan Burzo a realizat un foarte mic îndreptar de tipografie pentru limba română: astpls.ro.
Îndreptarul este foarte mic, dar încă foarte actual. O scurtă vizita în presa online românească ne arată că respectivii redactori habar n-au despre informația prezentă la astpls.ro!
]]>Tastaturile mecanice sunt considerate cele mai bune tastaturi, au cursă lungă, rezistă la zeci de milioane de apăsări și fac zgomot când tastezi! Nivelul de zgomot depinde de tipul de contact mecanic folosit - Cherry Maro, Cherry Albastru, Cherry Negru, Cherry Roșu etc.
Până acum câteva zile am fost fericitul posesor al unei tastaturi Das Keyboard Ultimate Model S. Modelul S, S de la „Silent”, avea contacte Cherry Maro, iar „Ultimate” de la faptul că nu avea nimic inscripționat pe taste.
Tastatura fără simboluri a fost amuzantă de-a lungul timpului, mai ales cu colegii de muncă care încercau să vadă dacă pot scrie fără să se uite. Totuși am sesizat că mă uit la tastatură atunci când trebuie să apăs tastele funcționale F1..F12, sau „Print Screen”.
Decizia de a schimba tastatura a venit după ce am citit despre tastatura „Code” a lui Jeff Atwood. Nu, nu mi-am cumpărat o tastatură „Code”, ci am decis să-mi fac propria tastatură!
Eu la calculator folosesc doar configurația de tastatură RO-PRO (ROmână PROgramatori) în sistemul de operare fie el Linux, fie el Windows, fie el Mac OSX. Astfel mi-am zis că tastatura mea va avea aceeași configurație și pe tastatura fizică!
Am luat șablonul de tastatură de la WASD Keyboards, am pornit programul de editare grafică vectorială Inkscape și am început să-mi fac de cap.
Tastatura „Code” folosește fontul Helvetica pentru simboluri, șablonul WASD folosește fontul Arial, eu am decis să folosesc fontul Roboto. Am ales Roboto deoarece arată bine și pentru că Google l-a reparat în Android 4.3! Mulțumim Google!
Deoarece standardul de tastatură românească (ASRO SR13392:2004) conține două configurații de tastatură, am făcut șabloane pentru amândouă:
Nu am zis nimic de WASD Keyboards. Ei se ocupă cu producerea de tastaturi mecanice la comandă. Clientul poate configura ce se va desena pe taste, ce culoare are fiecare tastă în parte, ce culoare are textul, ce culoare are fundalul tastelor și ce opțiuni de a face tastatura mai silențioasă.
Pentru a asculta diferențele de zgomot la diversele tipuri de contact mecanic, respectiv metodele de reducere a zgomotului, putem viziona acest videoclip pus la dispoziție de WASD Keyboards.
WASD Keyboards ne oferă de asemenea posibilitatea de a alege între o tastatură cu 104 taste și una cu 87 taste, diferența fiind dată de lipsa blocului numeric. Eu am ales varianta cu 87 taste deoarece am observat la Das Keyboard că blocul numeric era tot timpul prăfuit, asta pentru că rareori îl foloseam.
Pentru cei obișnuiți cu tasta Enter mare și cu tasta Shift stângă mică se poate alege între o tastatură cu 105 taste și una cu 88 taste. Din păcate nu există șabloane de editat la momentul scrierii acestui articol (Octombrie 2013).
Tastatura mea RO-PRO arată astfel:
Pe spate putem observa niște comutatoare mici, comutatoare care modifică comportamentul unor taste. Aici avem o descriere a fiecărui comutator. De exemplu comutatorul patru dezactivează tastele Windows (tastele de lânga tasta Alt și AltGr, taste fără simbol în poza de mai sus).
Vă propun să faceți un experiment, deschideți un editor de texte (Notepad pe Windows), poziționați toate degetele deasupra tastelor 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 0 și apoi apăsați-le pe toate deodată! Ce apare afișat pe ecran? Cu tastatura de la laptop la mine nu a apărut nimic, dacă am redus numărul de taste apăsate am reușit într-un final să văd „4321”. Cu tastatura WASD RO-PRO am văzut „1234576890”.
Toate bune și frumoase, dar cât costă? Nota de plată arată astfel:
Prețul este un pic piperat (~170€). Alte tastaturi mecanice de „birou” cu contacte Cherry Maro au următoarele prețuri:
Tastaturile mecanice de „jucat” cu contacte Cherry Maro au următoarele prețuri:
Tastaturile de „jucat” vin cu iluminare prin tastă, caracteristică ce le face foarte utile pe întuneric. Aceeași caracteristică o are și tastatura „Code”, tastatură produsă de WASD. Din păcate la momentul actual nu se poate alege iluminarea prin tastă ca opțiune pentru tastaturile WASD la comandă.
WASD Keyboards estimează două săptămâni pentru transport, eu am primit tastatura fix după 14 zile!
Pentru cei care comandă o tastatură RO-PRO de la WASD Keyboards și nu știu cum să o configureze în Windows 7, respectiv să afle la ce sunt utile tastele „moarte”, le recomand acest tutorial – Tastatura RO-PRO pe Windows 7.
Acest articol este o republicare a articolului: Tastatura RO-PRO
]]>Observați că diacriticele arată altfel față de restul literelor? Imaginea a fost modificată, pentru original vezi finalul postării.
Cu siguranță ați întâlnit saituri care au diacriticele diferite față de restul literelor.
Ce putem face pentru a repara această problemă?
Un webmaster trebuie să facă două lucruri pentru un sait:
Să folosească Unicode pentru codarea caracterelor. Asta se face adăugând <meta charset="UTF-8"/>
în <head>
.
Dacă saitul folosește o bază de date, și ea trebuie configurată ca UTF-8.
Să folosească un font propriu cu directiva @font-face
, asta pentru a se asigura că saitul arată la fel pe orice
browser / sistem de operare.
Pentru a minimiza traficul fonturile sunt luate de obicei de la terți, cel mai probabil de la Google-Fonts. Google-Fonts oferă în mod implicit setul de caractere ASCII, set care nu conține toate diacriticele noastre.
Pentru a cere toate diacriticele trebuie specificat subset=latin-ext
în declarația CSS pentru import al fontului.
Codul sursă de mai jos este al unei pagini de test pentru familia de fonturi Fira Sans.
Pagina arată astfel pe Google Chrome:
Am folosit secvența de text aăâiîsștț AĂÂIÎSȘTȚ
pentru a observa eventualele diferențe dintre diacritice și literele de bază.
Pentru a testa alte fonturi trebuie înlocuit „Fira Sans”, respectiv „Fira+Sans” (cu plus în loc de spațiu pentru url) cu numele fontului dorit.
Din păcate anumite familii de fonturi de la Google-Fonts au probleme cu diacriticele.
Familiile de fonturi Droid folosite în sistemele de operare Android până la versiunea 4.4, au fost licențiate de Google de la Ascender. Din păcate Google-Fonts conține doar varianta ASCII pentru fonturile Droid.
Mai jos avem o pagină de test pentru „Droid Sans”, cu tot cu subset=latin-ext
:
Putem observa cu ușurință că diacriticele sunt înlocuite din altă familie de font.
FontSquirrel are versiunile corecte ale fonturilor Droid, dar ele trebuie transformate pentru web și găzduite pe saitul propriu.
Este o altă familie de fonturi licențiată de Google de la Ascender. „Open Sans” are toate diacriticele, dar are o
problemă în Mozila Firefox atunci când lang="ro"
este specificat în codul html.
Așa arată „Open Sans” în Mozilla Firefox:
Mozilla Firefox afișează pentru lang="ro"
diacriticele cu sedilă ca diacritice cu virgulă. Din păcate familia de fonturi
„Open Sans” de la Google-Fonts are maparea fix invers, diacriticele cu virgulă sunt mapate ca diacritice cu sedilă.
O versiune reparată a fonturilor „Open Sans” poate fi descărcată de aici. Dar fonturile trebuie din nou convertite pentru web și găzduite pe sait.
FontSquirrel ne oferă 233 de familii de fonturi care conțin diacriticele românești. Fonturile trebuiesc convertite pentru web și găzduite pe sait dar putem fi siguri că pagina va fi afișată corect.
La final avem o captură de ecran a campaniei „Adoptă un Ș”, adică originalul cu diacriticele „normale” :wink:
]]>Sus avem posterul campaniei Adoptă un Ș
Jos avem manifestul campaniei:
„Adoptă un Ș” își propune să reintroducă scrisul cu diacritice în comunicarea curentă.
Ne-am împrietenit cu limba română treptat: am început cu primele cuvinte, mai apoi am jucat Fazan, am primit primul 10 la dictare, am făcut prima analiză de text literar, am luat primul examen scris, am dat prima semnătură pe contractul de muncă. Limba română, așa cum am învățat-o, merge dincolo de abecedar, caietele de caligrafie și numele din catalog. „Adoptă un Ș” urmărește să readucă scrisul cu diacritice în comunicarea uzuală: în mesajele pe Facebook, în articole, în site-urile de prezentare, în orice text scris în limba română.
Ne dorim să păstrăm claritatea și frumusețea limbii române, cu toate sensurile la vedere și, deci, și la citire. Roman sau român? Tanc sau țânc? Hai să eliminăm confuziile.
Cum ar suna cartea preferată fără diacritice? Cum ai fredona refrenul favorit fără cele 5 litere buclucașe care completează alfabetul limbii române? O serie de scriitori și muzicieni români ni s-au alăturat în susținerea integrității limbii române. Și tu poți fi eroul diacriticelor, ajută-ne să reintroducem diacriticele în scrierea limbii române. Scrie cum vorbești! Susține cauza! „Adoptă un Ș”
Până în prezent s-au alăturat proiectului Cezar Paul-Bădescu, Dan Byron, Marius Chivu, Florin Iaru și Veronica Niculescu.
„Adoptă un Ș” este un proiect susținut de Kinecto Isobar.
Parteneri: Easyfilm și Cărturești.
Urmărește-ne pe:
Facebook: www.facebook.com/adoptauns
Youtube: www.youtube.com/channel/UCuN4BtqZZ71SVgVWSMoVuYQ
Filmele campaniei de pe Youtube ne aduc aminte de filmul despre Eminescu fără diacritice, film făcut de HappyFish.ro acum șapte ani.
Multă băftă! :metal:
Ne putem imagina mașina de scris având pentru fiecare simbol o ștampilă. Această „ștampilă” nu era din cauciuc ci din metal, metal care lovind o bandă cu cerneală sau indigo transfera literele pe foaie.
Fiecare „ștampilă” avea două simboluri de exemplu litera mică și litera mare. Cu ajutorul tastei „Shift” se schimba poziția unde hârtia era lovită de „ștampilă”. În anumite cazuri dacă se elibera tasta „Shift” prea devreme ambele litere apăreau pe foaie.
Mai jos avem o reclamă din anii ‘70 la mașina de scris „Robotron - Erika”:
În prezent folosim un calculator, o tastatură și o imprimantă pentru a face același lucru!
Dar cum arătau mașinile de scris românești? Ce aranjament de taste aveau?
La paul-smarandescu.info avem un articol numit „Istoria unei mașini de scris Remington, mașina Marcelei” unde putem citi despre o mașină de scris românească Remington, cumpărată la data de 4 Martie 1939. Avem câteva documente despre ce s-a întâmplat cu ea în perioada comunistă și un „deviz pentru repararea și punerea în stare de funcționare”. Mașinile de scris Remington au fost produse în SUA.
Ea arată astfel:
Observăm că aranjamentul este QWERTZ, că tasta „Shift” a fost tradusă ca „Schimbătorul” sau „Schimbă Torul”, și că tasta „Caps Lock” a fost tradusă ca „Fix”.
typewriters.ch are o secțiune dedicată mașinilor de scris Erika. La pagina 9 a unui manual de utilizare avem aranjamentul Românesc al tastaturii:
Aranjamentul este tot QWERTZ. Tasta „Shift” a fost tradusă ca „Litere Mari” iar tasta „Caps Lock” a fost tradusă ca „Fixator”.
Radu Vătav mi-a pus la dispoziție o poză cu o mașină de scris românească Erika, poză făcută într-un bar :wink:
Există ceva diferențe între cele două aranjamente, â și î au apărut ca taste de sine stătătoare, tasta „Caps Lock” are un simbol, iar tasta „Shift” vine fără simbol.
Mașinile de scris Erika au fost produse în Germania de Est.
La magazinul online Ping Pong avem o mașină de scris Consul, mașină produsă în Cehoslovacia:
Aranjamentul tot QWERTZ. Precum la mașina de scris Erika tasta „Caps Lock” are simbol, tasta „Shift” nu are simbol.
La radioamator.eu am găsit o mașină de scris românească Olivetti Lettera.
Ea arată astfel:
Aranjament QWERTZ, fără simboluri pe tastele „Shift” și „Caps Lock”. Mașinile de scris Olivetti au fost produse în Italia.
Ioan T. Morar ne povestește în articolul „Amintiri din comunism: declararea mașinii de scris la Miliție” despre mașina lui de scris Flying Fish.
Mașina de scris Flying Fish este o mașină de scris mecanică cu aranjament QWERTY. Mașinile de scris Flying Fish au fost produse în China.
Pe forumul Reno am găsit o mașină de scris electrică Brother AX-410.
Aranamentul este QWERTZ. Mașinile de scris Brother au fost produse în Japonia.
Pe blogul lui Cinabru am găsit o mașină de scris electrică Sharp PA-4000.
Aranjamentul este QWERTY. Mașinile de scris Sharp au fost produse în Japonia.
Mașinile de scris electrice de mai sus ne duc cu gândul la imprimante matriciale cu tastaturi integrate. Observăm că mașinile de scris electrice nu îmbătrânesc la fel de bine precum mașinile de scris mecanice.
Dar ce facem cu o mașină de scris în zilele noaste? O folosim doar pe post de decorație?
USB Typewriter oferă o soluție tehnică prin intermediul căreia putem conecta mașina de scris la calculator printr-un cablu USB!
O mașină de scris românească ar avea nevoie de un driver pentru calculator, dar asta ar fi cea mai mică problemă, fiind doar o problemă software :smile:
]]>Ś
.
În articol este prezentat și un mic istoric al tastaturii poloneze, care a ajuns să aibă două aranjamente, cel conform cu mașinile de scris și aranjamentul „Pro” folosit de pionierii calculatoarelor.
Marcin amintește că și noi (românii) și cehii am venit cu aranjamente de tastatură asemănătoare cu cel „Pro” polonez.
Dar care sunt diferențele dintre noi și polonezi cu privire la aranjamentele de tastatură?
În articol Marcin are o captură de ecran cu dialogul de configurat tastatura pe Mac OS X.
Se pot vedea două aranjamente. Dacă cineva merge la „Romanian” mai jos ar putea vedea tot două aranjamente. „Romanian” și „Romanian Standard”. Dar ce înseamnă „Romanian” și „Romanian Standard” pe Mac OS X?
Noi nu am fost la fel de norocoși precum polonezii și am avut parte de cinci aranjamente de tastatură:
Standardul românesc ASRO SR-13392:2004 a fost ratificat după cum putem vedea din nume în 2004. Au participat reprezentanții firmelor Microsoft și Apple. Din păcate firma Apple nu și-a redenumit tastatura lor ca „legacy” sau „moștenită” și în plus au decis să ignore cu totul tastatura „Pro”!
Din fericire Ștefan Rusu (SaltwaterC) a publicat pe github un aranjament „Romanian Programmers”. Astfel și utilizatorii de Mac OS pot folosi aranjamentul secundar din standardul românesc ASRO SR-13392:2004.
Revenind la bugul de la medium.com, Windows generează pentru Alt-Gr
combinația Ctrl+Alt
și editorul nu ținea cont de faptul că Ctrl+S
venise de la AltGr+S
care fusese transformat ca Ctrl+Alt+S
.
Același bug este prezent și atunci când Ș
este generat folosind aranjamentul „Pro” românesc! Dar acum bugul a fost reparat și putem scrie „Vlad Țepeș” în articole pe medium.com :wink:
P.S. Lucian Popovici mi-a adus la cunoștiință faptul că Yahoo Webmail are o problemă cu Î
.
Aceeași problemă de la medium.com cu AltGr+S
o are aplicația Webmail de la Yahoo cu AltGr+I
.
Aplicația Webmail de la Yahoo tratează Ctrl+I
ca scurtătură pentru a activa scrisul cursiv (italic) și nu ține cont de faptul că AltGr
pe Windows generează
combinația de taste Ctrl+Alt
. În felul acesta un utilizator al tastaturii „Pro” românești nu-l va putea scrie pe î
!
Am deschis o sugestie la Yahoo numită „The curious case of disappearing Romanian I”. Dacă folosiți Yahoo Webmail și v-ați lovit de problemă votați pentru rezolvarea ei!
]]>Toată lumea știe că trebuie să mergi în „Control Panel” și să configurezi tastatura la „Regional Settings”. Acest lucru este valabil de pe vremea lui Windows 3.1. Mai jos avem aranjamentul „Romanian” în Windows 3.1:
Aranjamentul de tastatură „Romanian” (prezentat mai sus) a devenit „Romanian (Legacy)”/„Română (Tradițională)” pe Windows Vista/7/8.
Windows Vista/7/8 vin și cu aranjamente de tastatură conforme cu standardul românesc de tastatură SR-13392:2004, și anume „Română (Standard)”, respectiv „Română (Programatori)”.
Cum rămâne cu standardul românesc de tastatură SR-13392:2004 pentru Windows XP? Pentru Windows XP (și alte versiuni mai vechi) soluția vine de la Cristian Secară. Din păcate soluția oferită necesită urmarea multor pași manuali, pași care par complicați pentru utilizatorul de rând, obișnuit cu pachete de instalare „click, click, click”.
diacritice.ro oferă o soluție asemănătoare aranjamentului „Română (Programatori)”. Din păcate soluția folosește diacriticele cu sedilă și nu implementează toată funcționalitatea oferită de standardul de tastatură, și anume linia de dialog, tastele moarte cu ajutorul cărora putem introduce caracterele altor limbi: üäößéèçô etc.
Procedura de instalare a lui „rops.exe” de pe diacritice.ro este mai simplă decât la secărică.ro, dar tot necesită la final o vizită la „Control Panel”.
Nu se poate ceva și mai simplu, conform cu standardul românesc și cu diacriticele corecte?
Cu ajutorul programului Microsoft Keyboard Layout Creator 1.4 am realizat trei pachete de instalare pentru cele trei aranjamente de tastatură:
Aranjamentele „Română (Standard)” și „Română (Programatori)” sunt identice cu cele de pe Windows 7.
Cele două aranjamente conforme standardului românesc SR-13392:2004 sunt recomandate tuturor care acum vor să învețe să scrie cu diacritice. Eu personal folosesc aranjamentul „Română (Programatori)”, sau „Română cu Alt Dreapta”. Pentru cei familiarizați cu aranjamentul moștenit de la Microsoft le recomand aranjamentul „Română (Moștenit)”.
*Aranjamentul „Română (Moștenit)” vine cu următoarele modificări față de aranjamentul „Română (Legacy)” moștenit de la Microsoft:
Ş
și ţ
cu sedilă sunt înlocuite cu ș
și ț
cu virgulă„
românești”
pe prima tastă de pe rândul numeric ([,]), precum în
aranjamentul „Română (Standard)”. Din păcate trebuie folosită tasta AltGr + [
,
respectiv AltGr + Shift + [
pentru a introduce: „”
–
pe AltGr + -
`
(7) este activă, tastă cu ajutorul căreia se pot introduce caracterele:
à
, è
, ù
, ì
, ò
, À
, È
, Ù
, Ì
, Ò
€
pe AltGr + E
Notă: toate pachetele de instalare necesită drepturi de administrator. Windows XP necesită instalarea „Actualizării de fonturi corespunzătoare extinderii Uniunii Europene” pentru afișarea corectă a lui ș și ț cu virgulă.
Am făcut un film de prezentare a instalării aranjamentului „Română (Moștenit)”:
Pentru dezinstalare puteți fie să mergeți în „Control Panel” la „Add-Remove Programs” și de acolo să căutați „Română (Moștenit)”/„Română (Standard)”/„Română (Programatori)”, fie să rulați consecutiv pachetul de instalare.
Trebuie avut grijă doar ca aranjamentul să nu mai fie cel implicit în sistem, adică să instalați un alt aranjament de tastatură înaintea dezinstalării. Altfel mesajul de eroare poate fi foarte surprinzător pe Windows XP:
Acest articol este o republicare a articolului: Aranjamente de tastatură românească
]]>Au fost 17 susținători care au contribuit cu 1021 lei, adică 2.61%. Din păcate pentru finalizarea cu succes a proiectului era necesară toată suma de 39.000 de lei.
Mai jos o să prezint unde am promovat campania. Cu această ocazie țin să le mulțumesc tuturor celor care au contribuit!
Pe lista de „Diacritice” se poate urmări toată povestea din spatele tastaturii românești Delux OM06.
La final puteți vedea încă o dată filmulețul de prezentare:
Ce s-a ales de tastatura din filmuleț? Tastatura a ajuns la Cătălin Floricel care mi-a zis că ar exista totuși interes pentru această tastatură. Cine știe, poate el va reuși să obțină finanțare!
]]>Trei ani mai târziu ordinul 414 al ministrului comunicației și tehnologiei informației din 25 septembrie 2006, publicat în monitorul oficial nr. 842 din data de 11 octombrie 2006 menționează:
Art. 7. – Sistemele electronice care folosesc tastatura românească prevăzută la art. 4 trebuie să permită generarea caracterelor grafice aparținând seturilor de caractere ale limbilor minorităților etnice naționale cu reprezentare parlamentară, aplicabil pentru limbile care folosesc alfabetul latin, pentru scrierea ocazională a unor nume de persoane, străzi, sau localități în limbile acestor minorități.
Mai jos am pus o poză făcută în Brașov anul acesta (Str. Johann Gött):
Dar cine a fost Johann Gött?
Wikipedia face o referință la un articol publicat de Bianca Purice în revista Țara Bârsei.
Mai jos avem partea despre Johann Gött:
Către sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul celui de-al XVII-lea, activitatea tipografică din spațiul românesc a cunoscut o perioadă de stagnare, perioadă care a caracterizat și istoria Transilvaniei. Începând cu anul 1636, tipografia honteriană și-a reluat activitatea cu unele lucrări în limba germană și latină, sub conducerea noului deținător, Michael Hermann (1602-1660). Ulterior, tipografia s-a aflat în posesia mai multor proprietari pentru ca, la 1834, să fie cumpărată de tânărul tipograf Johann Gött (1810-1888).
Născut la data de 10 decembrie 1810, la Wehrheim (la vreo 25 km nord-vest de Frankfurt am Main), învață meseria de tipograf în acest din urmă oraș, pentru ca, înainte de împlinirea vârstei de 20 de ani, să plece în „obișnuita călătorie de calfă, pentru a-și perfecționa cunoștințele profesionale”. Astfel, poposește în orașe precum: Berlin, Breslau, Viena, Trieste, Pesta, Sibiu, București și, în cele din urmă, la Brașov. În anul 1832 se angajează în tipografia Schobeln, succesoarea tipografiei lui Honterus, ce-și avea sediul pe strada Vămii nr. 10. Un an mai târziu, în 1833, editează lucrările pentru prima dată cu mențiunea „cu literele lui Johann Gött”, iar la 10 ianuarie 1834 cumpără tipografia pentru suma de 3333 taleri. La doar câteva zile după cumpărarea tipografiei, Johann Gött cere Magistratului orașului aprobarea publicării unui ziar săptămânal, cerere ce va fi acceptată de Guberniul Transilvaniei la 30 decembrie 1834 (cu sosire la Brașov pe 2 februarie 1835). Condiția apariției acestui săptămânal era ca textele să fie prezentate în prealabil Comisiei filiale de cenzurare a cărților din Brașov, iar câte un exemplar să fie trimis Cancelariei Aulice Transilvane de la Viena.
În tipografia lui Gött au apărut, între anii 1836 și 1838, primele ziare germane și maghiare locale: „Siebenbürger Wochenblatt” (24 mai 1837-22 martie 1849) și „Erdelyi Hirlap” (1 decembrie 1837-26 decembrie 1839). Totodată, aici se tipăresc periodicele românești: „Foaia Duminecii” (2 ianuarie-25 decembrie 1837), „Foaia literară” (1-24 ianuarie 1838), precum și primul ziar politic al românilor din Transilvania, „Gazeta de Transilvania” (12 martie 1838), cu suplimentul literar „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (12 iulie 1838).
Dintr-un alt articol publicat de Gernot Nussbächer în revista Țara Bârsei aflăm:
Prin Hotărârea nr. 291, din 8 noiembrie 1990, a Primăriei municipiului Brașov, fosta strada Cooperației din centrul orașului Brașov, care face legătura între străzile Apollonia Hirscher și Nicolae Bălcescu, a primit numele „Johann Gött”, fiind și astfel recunoscute, și într-un mod frumos pentru orașul Brașov, meritele acestui om deosebit.
Din păcate atât Google Maps, HERE Maps și Open Street Maps prezintă numele străzii ca Johann Gott. Hotelul de la capătul stăzii se numește tot „Gott” și nu „Gött” sau cel puțin „Goett”.
Cu ajutorul tastaturii românești funcționarii publici sau oricare alte persoane ar putea scrie foarte ușor „ö”, și astfel scriind corect numele lui Johann Gött, folosind combinația AltGr + - (pentr «¨») și apoi o pentru a pune «¨» peste „o”, astfel generând „ö”! La fel pot fi generate și literele „ä” și „ü”.
]]>]]>Până la începutul anilor ’90, scrierea limbii române a depins de instrumente mecanice controlabile și fără prea mare putere de propagare: hârtie, pix, eventual mașină de scris. De publicații și cărți se ocupau editurile și tipografiile, care erau guvernate de standarde temeinic supervizate. Revoluția a declanșat liberalizarea scrisului. Numărul publicațiilor, editurilor și tipografiilor a explodat, intr-o frenezie a libertății de tipărire în care standardele nu mai aveau loc. În câțiva ani, oricine putea să producă text cât timp avea un calculator și o imprimantă. Mai apoi, grație internetului, oricine putea să și publice.
Ca efect secundar, accesul liber la tehnologie a declanșat cel de-al doilea război al diacriticelor.
Dan Matei, „un moșulică cu mustață albă” de 59 de ani, a fost programator la predecembristul Institut Central de Informatică (ICI ) și a lucrat cu mașinării electronice – e greu acum să le spunem calculatoare – care cunoșteau doar alfabetul latin de bază, scris cu majuscule. Nici vorbă de diacritice.
După Revoluție, Matei a fost numit director al Institutului de Memorie Culturală, instituție patronată de Ministerul Culturii, responsabilă cu agregarea bibliotecilor digitale și crearea de baze de date cu obiectele din patrimoniul național. (L-au ales, bănuiește el, datorită renumelui de calculatorist cu porniri culturale dobândit după ce la ICI lucrase la un program „foarte sexy” de căutare în arhive.) Și aici fișele bibliografice erau redactate cu același alfabet latin de bază, fără diacritice – nici nemțești, nici franțuzești, de nici unele.
„Apoi n-a mai fost nevoie să scriem doar cu alfabetul de bază”, spune Matei, „dar ne învățasem așa. Și n-a fost nicio rezistență, nici din partea literaților. Ne-au lăsat să scriem sarma în loc de sârmă. N-au fost lupte de stradă în apărarea limbii române.”
Primele calculatoare nu erau construite pentru uzul public și nu redau particularitățile tuturor limbilor. Detaliile s-au cizelat pe măsură ce calculatoarele au devenit o necesitate și, mai ales, când au început să înlocuiască mașinile de scris. Or, comparativ cu țările vestice, în România rocada s-a produs târziu, singurii utilizatori constanți rămânând ani buni informaticienii. Iar pentru ei a fost mai simplu să ignore diacriticele, chiar și după ce au devenit posibile.
Matei spune, fără mari rețineri, că informaticienii – și implicit el – sunt primii vinovați pentru haosul de acum: „Dacă un ziar tipărit nu și-ar permite să scrie fără diacritice, pe net același ziar le omite fără nici o jenă. Pentru că informaticianul zice că «nu se poate, că e complicat». Și șefii îl cred, în loc să stea cu biciul pe el.”
Lui Matei i s-a ivit ocazia să-și spele păcatele prin ’97, când ASRO , organismul român de standardizare recunoscut de International Organization for Standardization (ISO ), l-a cooptat să coordoneze lucrările la un standard de tastatură românească – care să fie etalon pentru producătorii de tastaturi, softuri și sisteme de operare. Dar utilizatorii se obișnuiseră deja cu tastaturile americane, vândute de la început ca variantă default, și mai mult, cei care scriau cu diacritice românești se obișnuiseră cu aranjamentul caracterelor din Windows.
Legenda spune că pe la începutul anilor ’90, băieții de la Microsoft au venit în România să se intereseze cum să-și localizeze sistemul de operare și au ajuns la Poliție. Destul de logic, pentru că Poliția emite documentele de stare civilă și se presupune deci că sunt cunoscute nevoile limbii. Ei bine, la Poliție se pare că au găsit niște mașini de scris nemțești și așa ne-am pricopsit cu z și y inversate și ă, î, ș, ț pe tastele cu parantezele pătrate, punct și virgulă și apostrof.
Așadar, standardul românesc nu se mai putea baza pe frecvența literelor sau alte condiții impuse de limbă, ci trebuia să interfereze cât mai puțin cu obișnuința. Așa că n-a schimbat mai nimic din ordinea impusă de Microsoft: caracterele românești erau pe aceleași taste, dar y și z erau la locul lor. Problema cu acest standard, adoptat de ASRO în 1998, a fost că nu a auzit mai nimeni de el.
Până și Cristi Secară, care între timp începuse să lucreze pe cont propriu la un aranjament de caractere, a aflat târziu de standard. Secară – „Secărică” pentru pasionații de diacritice – e un tip la 30 de ani, care vorbește de parcă zeci de idei îi vin în minte și vor să fie spuse deodată. Lucrează ca asistent tehnic în televiziune, dar determinarea lui să rezolve problemele tehnice pe bază de diacritice l-a transformat intr-un guru în domeniu. Secărică s-a ciocnit prima oară de diacritice prin ’95, când a vrut să se joace de-a scrisul și a descoperit că Windows era vraiște. „Voiam să scriu uman. Nu să-mi scălămbăie toate semnele.”
A început să experimenteze variante de aranjare a caracterelor, alternative la setarea “Romanian” din Windows, a cerut sfaturi și păreri pe forumuri. Inevitabil, la un moment dat s-a cunoscut cu Matei și împreună au decis să revizuiască standardul de tastatură existent. Au lucrat vreo doi ani la el, intr-un comitet care a devenit nucleul unei comunități virtuale – Google grupul Diacritice –, în care fiecare chichiță e dezbătută cu ardoarea învățaților secolului XIX. Diferența e că atunci s-a muncit la adaptarea unui alfabet la limbă, acum se muncește la adaptarea tehnologiei la scrierea ei.
Hibele primului standard erau că prevedea un singur aranjament al caracterelor, deci nu răspundea nevoilor mai multor categorii de utilizatori; semnele de punctuație erau tot zăpăcite; nu conținea semnul euro; ghilimelele erau greu accesibile. Au stabilit că noul standard va conține două aranjamente: unul pentru utilizatorii care scriu mult cu caractere românești și unul pentru uzul mai tehnic (exact ca o tastatură setată pe engleză, cu caracterele românești accesibile prin combinație cu tasta AltGr).
Pe măsură ce lucrările au înaintat, și-au dat seama că distribuirea caracterelor pe taste nu e singura problemă: forma unor semne nu era stabilită în nicio lucrare de referință. Ghilimelele, de exemplu. Cum sunt cele românești? „Așa“ sau „Așa”? Cine decide?, s-a întrebat Secărică. Ei puteau să-și dea cu părerea și să invoce criterii de simetrie, sau specificul altor țări. Dar care era norma? Nu scria nicăieri. „Am o boală cu românii, că nu e documentat nimic”, spune Secărică, care atunci a decis să ceară ajutorul lingviștilor. „Mi s-a pus pata cu ghilimelele așa că am călărit Academia.”
A găsit o clădire uriașă, cu coridoare întortocheate și uși gigantice. Mai întâi a vorbit cu un domn care știa multe despre limbă dar nimic despre calculatoare și nu înțelegea problema. Secărică a ajuns până la urmă la Ioana Vintilă Rădulescu, directorul adjunct al Institutului de Lingvistică al Academiei Române. A convocat o întâlnire cu ea, echipa de standardizare și alți posibil interesați (reprezentanți Microsoft și Apple), ca să lămurească ghilimelele.„Ea atunci a aflat prima oară care e problema cu lipsa unui standard”, își amintește Secărică. „Le știa ghilimele. Cum să fie altfel?”
În 2003, Academia Română a declarat oficial: în limba română, ghilimele corecte sunt „așa”. Iar literele ș și ț sunt marcate cu semne diacritice în formă de virguliță și nu cu sedilă. A doua specificație a fost critică: întreaga evoluție a scrierii digitale a limbii române a fost marcată de cazul ș și ț.
Ea arată astfel (Foto: G. Roman):
Dacă vă place, susțineți campania!
]]>